Bunul simț

Trafic în oraș, pe o stradă cu un singur sens, oprește o mașină pe trecerea de pietoni. În spatele mașinii oprite, suntem deja trei mașini. Din mașina oprită coboară o domnișoară, dar de ce să se grăbească? Cu nonșalanță își ia geaca din mașină, o îmbracă, își ia eșarfa, și-o aranjează ca în fața oglinzii și după aceea își ia geanta, îi transmite pupici șoferului și pleacă exact ca pe un catwalk și zâmbește cu superioritate în timp ce noi toți așteptam ca tipul care conducea mașina să plece, să ne putem vedea fiecare de drumul nostru.

Fata era foarte frumoasă, înaltă, slăbuță, îmbrăcată frumos, însă poate fi oricum, și să coboare din orice mașină dacă îi lipsesc niște chestii basic, cum ar fi bunul simț.

Bineînțeles că nu este vina ei că șoferul a oprit chiar pe trecerea de pietoni. Dar cred că o fată simțită nu ar sta să se îmbrace în mijlocul drumului și să se și uite la ”fraierii„ care stau la coadă, zâmbind cu nonșalanță către ei, ci cred că ar fi fost frumos să ridice o mână ca și cum și-ar cere scuze.

Cred că făceam faze de genul acesta în timpul liceului, când eram foarte necoaptă și nesigură pe mine și mă credeam foarte smecheră că am iubit cu mașină.

Dar niciodată nu i-am lăsat pe alții să aștepte după mine pentru că eu sunt importantă. Ba din contră, am ieșit de nu știu câte ori super rapid din mașină, mai ales dacă nu era oprită într-un loc permis, și mi-am și scăpat lucruri pe jos.

Toate am trecut prin asta, unele încă trec, însă te rog nu le permite altora să-ți spună ce valoare ai tu prin ce au ei ! Fii mereu fată cu bun simț și sigură pe tine, și dacă mergi cu tramvaiul !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.