Azi vreau să împărtășesc cu tine o poveste..

Povestea unei femei care s-a îndrăgostit de un bărbat care părea perfect.

Atunci când l-a cunoscut a surprins-o așa cum nu a făcut-o nimeni până atunci, din primele zile îi spunea cum între ei există o conexiune pe care el nu a mai simțit-o până atunci și mereu o complimenta.

Acest bărbat se ținea de promisiuni, era consecvent, o invita în oraș, o surprindea, era atent la ceea ce ea spunea și apoi îi făcea mici surprize prin care îi demonstra cât de mult o apreciază.

Îi spunea că nu există o altă femeie mai frumoasa, mai deșteaptă, mai interesantă ca și ea, o bombarda cu telefoane și mesaje, ce să mai, femeia simțea că wow, a găsit un om cum nu credea că există.

Timpul a început să treacă, ea s-a îndrăgostit mai tare și mai tare, și cu cât ea se deschidea mai mult și devenea mai vulnerabilă, el la rândul lui se schimba și devenea mai închis față de ea.

Cumva telefoanele și mesajele nu mai erau așa de dese, deoarece omul dintr-o dată a devenit mai ocupat, complimentele erau mai rare și mai sărăcăcioase, timpul petrecut împreună era mai puțin și nu chiar de atât de bună calitate.

Când ea avea o zi proastă, sau se lovea de situații neplăcute, el era acolo să îi spună că exagerează sau că e prea sensibilă sau că o iau alții de fraiera.

Pentru ea era destul de ciudat să îl vadă cum se transforma când ieșeau în oraș cu alți oameni, în sensul că dintr-o dată devenea mai drăgăstos, iubăreț, iar îi făcea complimente și spunea că e cea mai minunată, însă când se despărțeau de ceilalți, iar apărea distanța între ei.

Logic, ea s-a gândit că i se pare. I-a spus și lui, însă el i-a dat destule motive să se simtă vinovată și că i se pare..

Ea era captivă între două lumi, una în care era cu un partener perfect ca la început și una în care era ignorată și invinovățită pentru ceea ce simțea.

Instinctul ei îi spunea că ceva nu e ok, însă ea nu putea să iasă din relație, pentru că își spunea mereu că ce o să spună ceilalți, plus că el era cel care îi spunea adesea că nimeni nu o să o mai iubească așa cum o iubește el și că alt bărbat ca el nu există și că e norocoasă că el o iubește și să nu mai facă figuri.

Ea suferea în tăcere, însă neștiind cum e o relație sănătoasă, credea că asta e normalitatea. Asta era noua ei normalitate..

ȘI spera că el o să se schimbe..

Și spera că el o să o vadă..

Și spera că el o să o aprecieze..

Și spera că el o să fie ca la început..

Și spera că el o să fie altfel..

Ea cumva și-a pus toate speranțele în el și în schimbarea lui.

Până într-o zi când și-a dat seama că în relația respectivă mai mult plânge decât râde, că mai mult oferă decât primește, că e mai mult rău decât bine, când a zis stop.

S-au despărțit..

Lupul iar a ademenit-o și s-a comportat frumos cu ea și i-a spus că s-a schimbat și că nu o să o mai trateze niciodată așa, și că și-a dat seama cât de mult înseamnă pentru el..

Și s-au împăcat..

Însă așa cum în povestea din copilărie am aflat că lupul își schimbă blana dar năravul ba, așa și bărbatul din această poveste a revenit să fie cum a fost: indiferent, neimplicat, batjocoritor, toxic !

Însă femeia din poveste a început să se vindece, să se descopere, să realizeze ce potențial există în ea, că este capabilă de lucruri mărețe, că are atâtea de oferit și că e normal să aibă și pretenția ca cineva să o iubească pentru cine e ea..

Povestea aceasta e povestea ultimei mele relații toxice..

Ar mai fi multe de spus, însă nu o să te plictisesc cu detaliile..

Ideea e că aceasta nu e doar povestea mea, ci am descoperit că e povestea multor femei care stau și plâng crezând că sunt nebune și că doar ele pățesc asta sau că doar ele sunt captive în relații toxice din care nu știu cum să iasă..

E povestea multor femei care cred că trebuie să își susțină bărbații când aceștia le umilesc în repetate moduri, când aceștia nu le mai respectă, că de iubit nu sunt în stare să le iubească..

Însă știu cu certitudine că nu vreau să mai fie URMĂTOAREA ta poveste, nu mai vreau să experimentezi așa ceva vreodată..

Îmi doresc ca așa cum eu am putut să îmi descopăr magia interioară, să mă înțeleg, să aflu de ce acceptam să fiu în asemenea relație, de ce acceptam atât de puțin de la un bărbat, să o faci și tu !

Ți-ai dat seama până acum că sunt un psiholog atipic, așa cum îmi spun mulți oameni cu care am minunata șansă să lucrez.

Adică eu sunt psihologul ăla care vorbește din experiență și empatizează cu tine deoarece a fost în situația ta, nu psihologul care îți vorbește doar din cărți și din teorii.. Nu de alta însă viața e una, teoria e altă și eu cumva am reușit să găsesc un mod de a îmbina aceste două aspecte..

Pentru mine a durat mult procesul deoarece căutam neîncetat, însă cu trecerea timpului am reușit să dezvolt un sistem prin care nu mai trebuie să dureze ani de zile ca să simți schimbarea în tine.. ca lucrurile din jurul tău să se schimbe, așa cum a fost în cazul meu..

Și mă bucur că oamenii dragi cu care lucrez în privat 1 la 1, sunt dovada vie că sistemul meu funcționează !

Până să îți spun mai multe despre acest sistem al meu, vreau să te întreb dacă te-ai identificat în poveste..

Dacă ai fost vreodată într-o relație toxică.. poate încă ești..


Aștept să-mi scrii..


Împreună strălucim mai puternic !

#FiiStapanaProprieiVieti

Cu drag,
Mădă.